POEZIE

Pangarit,rostesc cuvinte,nu-ndraznesc sa ma privesc,
Stau umil,vreau sa fiu singur,m-am saturat sa gresesc,
Si privind spre tine Doamne,ma intreb si azi ca ieri,
Mai poti oare Tu,ca sa ierti,sa ridici mii de poverii???

Nu-mi mai place viata Doamne,uneori simt ca-s sfarsit
Constiinta ma preseaza,parca am inebunit,
ma intreb ce e cu mine,si de ce traiesc in van,
Daca tu nu esti cu mine,unde ma indrept,golan

De ce Doamne mai continui ca sa-mi fac de cap,sa rad
de ce iarasi e pacatul,ce ma leaga iar de gat
De ce inima mi-e plina,de egoism si profit
De ce nu mi-e gata viata,totu-n jur la min' e urat...

Ma uit iarasi catre Tine ,si iti cer si azi ca ieri
sa ma umplii de lumina,sa ma mangaii in durerii
sa m-ajuti te rog o Doamnte,te implor sa mi fi Amic
Fara Tine Doamne-s singur,sunt pribeag si prapadit

Din tzarana unde zac azi,cred ca e la fel ca ierii
Cred in mana care zilnic face minunii,cred in EL
cred ca trece si azi iarasi,iarasi ma va ridica
Cred si merg din nou prin harul ,sansa Lui ce mi-a Lasat


Azi traiesc dar nu ca si ieri,iau decizii ce vor fii
pentru mine strajerii sigurii,nu vreau a ma poticnii
EL de mana ma conduce,stiu asta...EL mi-a promis
Iar de azi traiesc si sufar...e sfarsitul,unul singur..pamantul e doar un vis...

Voi pleca curand spre casa ,daca bine am facut
voi calatori cu Iisus ,prin palatul lui de aur...nu de lut
Dar daca la mine raul inca sa lipit in viata...am o sansa...nu vreau so pierd...Doamne da-mi din nou sperantza!!! Si privind din nou spre Tine sa pot Doamne ca sa lupt chiar de ar fi sa mor in Lupta...am invins nu am pierdut

incolo fiecare sa ia seama...sa nu se fi trezit prea tarziu

Nu demult,mai exact de curand intr-una din zilele mele obijnuite de serviciu,dupa norma obijnuita depusa in programul de working,am iesit si ma indreptam catre autobuzul 11 care trebuia sa ma duca in apropierea zonei in care locuiam....ajuns in fatza lui,mi s-au inchis usile...am alergat dupa el pana la intersectie ,i-am facut semn sa mi deschida..dar nici un rezultat...am ramas in statia aceea asteptand inca 20 de min pentru a astepta un alt autobuz....Intamplarea aceasta este fericita,dar in ce priveste textul din Cartea Vietzii,spre deosebire de cazul meu ,aici autobuz care sa revina nu mai este,asa ca ultimele cuvinte ca remember pe care mi le zic in primul rand mie sunt acestea:"Nu fortzati mana cea Buna a Creatorului desfatandu-va pana in ultima clipa,sau intarziind in lucrarea pe care EL v-a incredintat-o,de unde stiti ca bunatatea Domnului nu e pe sfarsite???,Daca mania Lui se va dezlantui in clipa in care voi o consideratii secunda prielnica pentru voi......Fitzi inteleptii,si nu mai umblatii ca oameni ai noptzii,ci ca niste fii ai Luminii traitzi intelept,bucurati-va de viata ,stiind ca atzi fost rascumparati cu sangele scump al Lui Iisus Hristos,stiind ca numele voastre sunt scrise in cartea vietii ,avand mostenire nu masinii si vile pe pamantul acesta care se clatina ,ci o comoara intr-o tzara care nu se clatina..."